duminică, 30 septembrie 2012

TRĂIEŞTE...DOAR ATÂT !!!


Binecuvântat să fie Dumnezeu pentru toate darurile sale, în veci, Amin !
Fraţii mei, dacă aţi şti ce faceţi mîine, în fiecare ora, în fiecare secundă, cu ce plăcere şi trăire interioară intensă o să mai aşteptaţi să răsară soarele?
Dacă ştiţi că peste un ceas vă întâlniţi cu sora , cu fratele, cu colegul de serviciu, cu ce plăcere şi trăire interioară mai aşteptaţi clipa ce va să vină?
Trăim clipe frumoase de profunde transformări, toate obiceiurile noastre se dau peste cap, se schimbă, Pământul se schimbă! Dacă le-am şti pe toate din timp, cum vom mai trăi fiecare transformare?
Adevăr vă spun eu vouă, minunat este harul Domnului când se revarsă peste o inimă primitoare!
Trăim în nu ştiu ce dimensiune, 3D, etc., o părere unanimă şi experimentată, pentru care au fost scrise multe trăiri şi cărţi cu axiome.
Vom merge în 4D sau în 5D, aşa cum prevăd înţelepţii noştri evoluţia noastră. Ne vom transforma în Lumină! Ni se explică, tot de către înţelepţi, cum este în 4D şi 5D, să ne pregătim, să ştim ce va să vină.
Dar...uităm să trăim aici şi acum!!!
De ce nu vă întrebaţi, ca la începutul vorbelor mele, dacă ştim ce este în 4D sau 5D, cum suntem avertizaţi de înţelepţii şi profeţii actuali, cu ce intensitate interioară mai trăim clipa...când vom ajunge în dimensiunile previzionate ???
Lămpaşele trebuie să fie veşnic aprinse căci nu ştim când vine mirele! Mirele vine aici şi acum, nu în 4D sau 5D, dimenisuni vestite de către maeştrii noştri actuali !
Dar, dacă trecem toate testele de Iubire, acum, de ce nu ne-ar binecuvânta Dumnezeu şi nu ne-ar face o surpriză...să ne ducă în dimensiunea 7D???
Ar da peste cap toate previziunile actuale !
Trăiţi clipa de acum şi împărţiţi Iubire tuturor pentru că noi trăim aici, Dumnezeu are nevoie de noi aici!!!
Şi noi de El, binecuvântat să fie în veci pentru toate darurile sale !
Staţi liniştiţi, nu sunt vorbele mele, sunt ale Lui !
Vlăduţ

vineri, 7 septembrie 2012

DACA DUMNEZEU AR VORBI...!!!


Semnele sunt peste tot, gandurile ne vorbesc, in jur se intampla lucruri minunate.
De multe ori cerem ajutorul divin si il rugam pe Dumnezeu sa ne vorbeasca. Nu o face !
"Multumiti Cerului in fiecare secunda ca nu va vorbesc. Daca as vorbi pe limba voastra in fiecare moment ar trebui sa va fac un repros si nu stiu daca v-ar conveni !!! Asa, mai bine, simtiti mult si traiti !!!"
Binecuvantat sa fii in veci, Dumnezeule, pentru toate darurile tale ! Intelepciunea ta este fara de margini !
Nu iti cerem nimic, nu avem nevoie de nimic decat de tine, pentru ca daca te avem pe tine avem TOTUL, in veci, amin.
Bucurati-va...!!!
Vladut

miercuri, 25 iulie 2012

OMUL...


OMUL ESTE ACEA PARTE A CREATORULUI CARE POATE FI SLUJITĂ FIZIC, CARE POATE FI VENERATĂ ÎN PLAN FIZIC !!!
IUBEŞTE APROAPELE TĂU CA PE TINE ÎNSUŢI ŞI FĂ CELUI DE LÎNGĂ TINE CEEA CE ŢI-AR PLĂCEA SĂ ŢI SE FACĂ ŢIE !
PUNCTUL CULMINANT ESTE APROAPE...

miercuri, 13 iunie 2012

UNELE LUCRURI DEPIND DE NOI, ALTELE, NU !



Dintre toate lucrurile care sunt pe lume, unele depind de noi, iar altele nu.
Cele care depind de noi sunt opiniile noastre, mişcările noastre, dorinţele
înclinaţiile şi aversiunile noastre – într-un cuvânt, toate acţiunile noastre.
Cele care nu depind de noi sunt trupul, bunurile, reputaţia, demnităţile, într-un
cuvânt, toate lucrurile care fac parte din acţiunile noastre.
Lucrurile care depind de noi sunt libere prin natura lor, nimic nu poate să li se
opună sau să le oprească; cele care nu depind de noi sunt sclave, slabe,
dependente, supuse miilor de obstacole şi inconveniente, cu totul străine de
noi.
Aminteşte-ţi deci că, dacă tu consideri libere lucruri care prin natura lor sunt
sclave şi proprii ţie pe cele care depind de altcineva, vei întâmpina la fiecare
pas obstacole, vei fi rănit, tulburat şi te vei plânge de zei şi de oameni, în timp
ce considerând al tău ceea ce-ţi aparţine de drept şi străin ceea ce e al altcuiva,
nimeni nu te va obliga să faci ceea ce vrei, nu te vei plânge de nimeni, nu vei
acuza pe nimeni, nu vei face nici cel mai mic lucru împotriva ta însuţi, nimeni
nu-ţi face vreun rău şi nu vei avea niciun duşman, căci nimic rău nu ţi se
va întâmpla.
Dacă aspiri deci la bunuri atât de importante, aminteşte-ţi că pentru a le
dobândi nu trebuie să munceşti puţin şi că, în ceea ce priveşte lucrurile
exterioare, trebuie să renunţi la ele complet, iar pe altele să le amâni. Căci
dacă încerci să le împaci pe toate, urmărind şi aceste bunuri şi bogăţia şi
demnităţile, e posibil să nu le obţii pe acestea din urmă pentru ca ţi le-ai dorit
pe celelalte, dar cu siguranţă nu vei reuşi să dobândeşti acele bunuri, singurele
care ţi-ar putea aduce libertatea şi fericirea.
Astfel, în faţa oricărei năluciri dureroase, fii pregătit să spui: “Nu exişti decât
în imaginaţia mea, nu eşti ceea ce pari.” Apoi, examineaz-o cu atenţie,
aprofundeaz-o şi, pentru a o sonda, serveşte-te de regulile pe care le-ai învăţat,
mai ales de prima dintre ele, de a şti dacă lucrul care îţi dăunează face parte
dintre cele care depind de noi, sau din celelalte; şi, dacă e din cele care nu stau
în puterea noastră, spune-ţi fără să şovăi: “Asta nu mă priveşte”.
EPICTET

vineri, 4 mai 2012

Viaţa fericită este bucuria de adevăr !



Aşadar, nu este sigur că toţi vor să fie fericiţi, fiindcă cei care nu vor să se bucure de Tine, singura viaţă fericită care există, nu vor în nici un caz viaţă fericită. Dar oare toţi vor aşa ceva? Însă, pentru că trupul pofteşte împotriva Duhului, şi Duhul pofteşte împotriva trupului, pentru ca acestea să nu facă ceea ce vor ele, ei decad în ceea ce pot, şi se mulţumesc cu acest fapt deoarece lucrul pe care nu sînt în stare să-l facă nu şi-l doresc atît de mult cît ar fi îndeajuns ca să-l poată face.
Eu, unul, aş vrea să-i întreb pe toţi dacă ei preferă să se bucure mai mult de adevăr decît de minciună. Dar, pe atît nu ezită să spună că preferă să se bucure de adevăr, pe cît nu pregetă să afirme că vor să fie fericiţi. Într-adevăr, viaţa fericită nu este altceva decît bucurie de adevăr. Căci aceasta este bucuria de Tine, Cel Care eşti adevărul, o, Dumnezeule al meu, frumuseţea mea, salvarea feţei mele, Dumnezeule al meu. Toţi vor această viaţă fericită, această viaţă, care este singura fericită, toţi o vor toţi vor bucuria de adevăr.
Am cunoscut în mod direct în viaţa mea numeroşi indivizi, care voiau să-i înşele pe alţii dar n-am văzut pe nimeni care să-şi fi dorit să fie el cel înşelat. Deci, unde au cunoscut ei această viaţă fericită dacă nu acolo unde au luat cunoştinţă chiar de adevăr? Căci ei, dacă într-adevăr nu vor să fie înşelaţi, iubesc în mod sigur adevărul. Ba chiar şi atunci cînd iubesc viaţa fericită, care nu este nimic altceva decît bucurie de adevăr, ei tot adevărul îl iubesc pînă la urmă. Şi de bună seamă că nu l-ar iubi dacă, în memoria lor, n-ar exista o anumită cunoaştere a lui.
Prin urmare, de ce nu se bucură ei de aceasta? De ce nu sînt fericiţi?
Nu sînt fericiţi pentru că sînt mai ancoraţi în ceea ce îi face pe ei mai curînd nefericiţi decît în adevărul acela de care de-abia, de-abia îşi mai amintesc.
Fiindcă în oameni lumina este şi pe deasupra şi măsurată. N-au decît să meargă, dar să nu-i prindă întunericul.
Dar de ce adevărul naşte ură şi de ce Omul Tău, cel care a predicat adevărul, a devenit pentru ei un duşman, de vreme ce viaţa fericită, care nu este altceva decît bucurie de adevăr, este totuşi iubită? De ce, dacă nu pentru că aşa este iubit adevărul, încît aceia care iubesc altceva, ar dori ca ceea ce ei iubesc să fie adevărul. De ce îl iubesc, deci, dacă nu pentru faptul că ei nu acceptă să fie înşelaţi, nu vor să fie dovediţi că sînt falşi?
Rezultă clar de aici că ei urăsc adevărul din cauza acelui lucru pe care îl iubesc în locul adevărului. Ei iubesc adevărul, însă numai atunci cînd acesta luminează, şi îl urăsc ori de cîte ori el îi acuză. Căci, datorită faptului că nu vor să fie înşelaţi, ci vor numai să înşele, ei iubesc adevărul, cînd acesta se arată pe el însuşi, şi îl urăsc atunci cînd îi arată pe ei. Şi de aceea el le va da răsplată faptul că toţi cei care nu vor să fie daţi în vileag de către el vor fi daţi în vileag chiar atunci cînd nu vor şi cînd el, adevărul, nu va fi vizibil pentru ei. Ei bine, aşa este, chiar aşa este
sufletul omenesc, chiar aşa de orb şi de îndărătnic, de urît şi de nedemn: vrea să stea ascuns, dar nu vrea să i se ascundă ceva.
În mod paradoxal, lui i se acordă şansa de a nu i se ascunde adevărul, dar adevărul însuşi să-l ascundă pe el. Totuşi, chiar şi aşa, în timp ce este nefericit, el încă mai doreşte să se bucure de cele adevărate mai mult decît de cele false. Prin urmare, va fi fericit dacă, nefiind împiedicat de vreo dificultate, se va bucura de adevărul însuşi, singurul prin care toate sînt adevărate.
Sfîntul Augustin - Confesiuni

joi, 19 aprilie 2012

CREATORUL REPREZINTA TOTUL


Ce senzatie, ce Pace nedefinita, o Pace care doar exista, o Pace din care rasare Totul si in care se intoarce Totul. Urci permanent si nu stii unde ajungi, doar urci. Pe masura ce urci, Pacea te invadeaza, te uiti in jur si toate ale Gandirii tale au disparut.
            Te intrebi, unde sunt obiceiurile mele, unde sunt initierile mele, unde sunt Scarile cu care am urcat, unde a disparut Scara pe care urc iar ACASA, cand te apropii...dispar si Intrebarile, nu mai ai nimic.
            Esti o molecula a Creatorului care intregeste Creatorul, care-l diversifica, care-l compune, care-l dezvolta.
            Ai lasat bagajele la intrare si ai facut primul pas in Noua Energie...care este atat de veche...nedefinita, in cele din urma.
            Pestii se misca in apa, acolo este mediul lor, dar nici nu-si dau seama de lucrul acesta, este ceva obisnuit, se zbat doar dacă-i scoti din mediul lor, din Viata lor.
            Noi, voi, ei, ele...UNUL de fapt, ne-am miscat, de cand am aparut ca energie, in Tatal si nici nu ne-am dat seama de asta, am considerat ceva obisnuit, am luat ca atare toate Darurile Divine, le-am considerat obisnuite, normale.
            Cand am fost aruncati in Inalturi si am primit alte daruri, am considerat...ca este tot normal, asa trebuia sa fie.
            Pe masura ce am urcat la Tatal, purul si Inefabilul, am tot adunat in valiza de calatorie tot felul de nimicuri...era Normalul nostru.
            Am adunat Grupuri de Energie cu care rezonam, ziceam noi, am adunat biblioteci de carti, unele folositoare altele...pentru orgoliul nostru, am adunat Initieri....puneam palmele si ne rugam pina se intimpla ceva...care pina la urma tot se intimpla, am adunat Vesminte de tot felul...de cersetor, de bogat, de initiat, de credincios, de mergator la biserici si catedrale, de familist, etc., am adunat....ce mai stiti voi, noi, ei, ele...UNUL.
            SUS, la Tatal, am fost intimpinati...chiar de el...Omniprezentul si Omniscientul, care ne-a spus cu lacrimi in ochi...Ïn sfirsit...ai ajuns! "
            "Dar de ce ai ajuns asa de greu...Minune din Minunea Mea?
            "Tata, am avut mult bagaj, la fiecare etaj, dimensiune, la care urcam, mai adunam ceva, ceea ce credeam ca este necesar, pentru mine, pentru Sufletul meu, ceva care sa ma ajute sa ajung la Tine! Dar, observ ca mai mult mi-a ingreunat drumul!
            "Adevar, adevarat iti spun eu tie, adevarat va spun eu voua, EU SUNT acelasi in fiecare loc in care tu considerai ca este o dimensiune, o treapta spirituala, dar nu ma simteai din cauza grijilor de a cara bagajele cu lucruri...pe care tu le considerai folositoare.
            "Ce fac cu toate astea Doamne, asta este Viata mea, este tot ce ma defineste, este pozitia mea in Societate, sunt Titlurile mele, sunt Diplomele mele de Mare Maestru? "
            "Trimite-le inapoi la cei care vor avea nevoie de ele sau cel putin asa vor crede in acel moment, AICI si ACUM nu ai nevoie de nimic decat de Vesmintul Tau de Lumina, pe care l-ai purtat tot timpul dar nu ti-ai dat seama de el. Vesmintul de Lumina te-a facut sa te simti in Tatal, nu bagajul pe care l-ai adunat.
            AICI, ACASA, nu-i nevoie de initieri, nu-i nevoie de carti, nu-i nevoie de maestri. ACASA ai TOTUL, aveai si inainte dar credeai ca acolo de unde vii...nu este TOT ACASA, ai separat Lumile, aia este a Ta iar asta este a Mea. Ti-ai dat seama tirziu dar totusi suficient de devreme sa te bucuri, cu toata fiinta ta de lumina. Lasa Vesmintul de Lumina liber, nu-l acoperi cu hainele Materiei, acelea nu-ti aduc sclipirile divine, acelea nu fac decat sa iti acopere adevarat fiinta a ta, fiinta din fiinta Tatalui.
            La Inceput ati avut TOTUL, si ACUM aveti TOTUL, nu ati constientizat acest fapt si ati acoperit TOTUL cu ambalaje sclipitoare dar...ale Lumii Materiale.
            Ati vrut sa savurati Esenta Divina in ambalaj sclipitor al Lumii Materiale.
            Esenta Divina sclipeste de-ti ia ochii fara ambalaje.
            Dezveleste-ti Vesmintul de Lumina, da-ti hainele Lumii Materiale jos si straluceste asa cum esti de fapt.
            Arunca bagajele care te ingreuneaza in drumul spre Lumina!
            Vino in bratele mele, Fiu al meu, binecuvintat sa fii TU si numele tau in Cer si pe Pamint!"

vineri, 16 martie 2012

„EU SUNT CALEA, ADEVĂRUL ŞI VIAŢA !”



Binecuvîntaţi să fiţi în veci, amin !
Binecuvîntat să fii Doamne Dumnezeule pentru toate darurile tale !
Tată preabun, preasfînt şi preaplin de iubire, Doamne Dumnezeule, nu îţi cerem nimic, nu avem nevoie de nimic decît de Tine, pentru că, dacă te avem pe Tine avem Totul, pentru că TU eşti TOTUL, în veci, amin !

Ce frumos a grăit Isus: „Eu sunt calea, adevărul şi viaţa !”
Acesta este anul în care această propoziţie divină va fi dusă la bun sfîrşit, cu voia sfîntă. Vom intra în noul an 2013 cu săvîrşirea care a stat în faţa noastră, în Cartea Sfîntă, de mii de ani, dintotdeauna, spusă de Înţelepciunea Tatălui care este Fiul. Nici nu îmi vine să cred că totul se rezumă la această propoziţie divină.
Mulţumesc lui Dumnezeu că pot şi că am, pentru a putea dărui mai departe !

„Eu sunt Calea…!”
Fiecare dintre noi am apucat pe o cale, pe un drum plin de iniţieri, căpătate prin har divin sau prin diferite cursuri şi întîlniri. Calea, şi fiecare simiţi acest lucru dacă vă priviţi în inimă, se apropie de final. Finalul anului va fi finalul căii pe care fiecare dintre noi am mers.
Totul este deja înglobat în noi, este aici, se manifestă, se simte preaplinul, se simte suficienţa, atît cît este necesar vibraţional pentru aceste timpuri. Privim la cărţile noastre, la prietenii noştri, la diplome şi medalii, la certificări şi atestate şi ne dăm seama că…nu aveam nevoie de aşa ceva dacă era altfel. Un zîmbet apare în colţul gurii iar inima se declară mulţumită…ai ajuns aici, aşa trebuia ! Sărbătoreşte, mai este un pic şi începe nunta divină, alături de mirele care se apropie ! Ţineţi lămpaşele aprinse cu orice preţ, Lumina se vede mai bine ca…întunericul !
În final ne dăm seama că EL era calea, că dacă îl avem pe EL în inimă avem TOTUL, că tot ce am făcut am făcut în numele LUI.

„Eu sunt Adevărul…!”
În această perioadă Adevărul se manifestă mai puternic decît în oricare alte timpuri. Tot ce nu este bazat pe Adevăr se ruinează, îşi arată adevărata faţă pentru ca mai apoi să se regleze în Lumina Adevărului. Privim în jur, vedem situaţii de conflict internaţional şi naţional, vedem religii care se autoconsumă, vedem tipare care au fost întreţinute de minciună şi se distrug, vedem situaţii de criză şi ne gîndim la ce este mai rău.
Adevărul care vine nu se poate manifesta într-un mediu vibraţional aproape de zero aşa că, fiţi pe pace, Divinul permite ceea ce trebuie să se întîmple pentru ca hainele Mirelui să fie imaculate, să nu fie nici o pată care să întineze sărbătoarea.
Voi care ştiţi, fiţi pe pace, situaţia este dată pentru că minciuna nu mai poate să fie tolerată, nu mai poţi trăi sub acelaşi acoperiş cu Înşelătorul pentru că…suntem în 2012.

„Eu sunt Viaţa…!”
Dacă este bună Calea şi se manifestă numai în Adevăr, nimic nu mai opreşte Viaţa să triumfe. Dar nu Viaţa pe care o ştiţi şi v-aţi obişnuit cu ea !
După ce aţi luptat şi aţi ales o Cale bună, pentru fiecare, după ce aţi luptat ca Adevărul să se poată manifesta şi v-aţi umplut inima cu Sinceritate, lăsînd la o parte tot ce este minciună privind fix spre aceasta pînă s-a dizolvat cu totul în jurul vostru iată că Viaţa adevărată se manifestă.
Viaţa în Spirit este cea care începe să se manifeste şi se va manifesta în veacul vecilor, amin !
Nu-i aşa că este mai frumoasă Viaţa cînd Calea s-a sfîrşit şi sunteţi înconjuraţi de Adevăr ?

Să binecuvîntăm pe Tatăl pentru toate darurile sale, pentru Înţelepciunea sa şi pentru Iubirea sa !
Binecuvîntaţi să fiţi în veci, voi cei care aţi ales „Calea, Adevărul şi Viaţa…!”
Cînd vom fi pe Cale, vom trăi în Adevăr şi vom alege Viaţa…îl vom vedea şi simţi pe EL, nedefinirea, nemărginirea, nemanifestatul, neconceputul, nelimitatul, nerostitul şi neprivitul.
Vă mulţumesc pentru TOT !
Vlăduţ

miercuri, 1 februarie 2012

ANUL 2012 - CLASA DIVINA 2012 !!!


MULŢUMIM LUI DUMNEZEU, PRIETENI DRAGI AI INIMII MELE, PENTRU CĂ NE AUZIM DIN NOU, NE SIMŢIM DIN NOU, RESPIRĂM ŞI SUNTEM ÎNCONJURAŢI DE TOATĂ IUBIREA PE CARE O PUTEM AVEA !!!

BINECUVÎNTAT SĂ FIE TATĂL PENTRU TOATE DARURILE SALE IAR VOI SUNTEŢI DARURILE LUI ÎN TOATĂ SPLENDOAREA IUBIRII !

Dacă deschidem o carte de matematică, de clasa a XII a si observăm o ecuaţie, putem să o înţelegem, să distingem modul de rezolvare, numai dacă am parcurs toate clasele până la etapa şi complexitatea acelei ecuaţii. Un elev de clasa I sau de clasa a IV a poate privi ecuaţia, ştie că este o ecuaţie, ceva de matematică, dar nu o poate rezolva sau să-şi dea seama de modul în care s-ar putea rezolva. Simte că ar putea să o rezolve doar dacă va parcurge etapele necesare pentru ca acea ecuaţie să se deschidă în faţa celui care vrea să o rezolve. Ar mai fi o cale, să studiezi exact etapele necesare, punctual, şi să încerci o rezolvare. Va fi o rezolvare dar numai într-o singură direcţie şi fără să integrăm rezolvarea în complexitatea energiilor clasei a XII a de care vorbim.

Nu facem matematică aici, a fost un preambul la ce urmează. Totul se bazează pe înţelepciunea de a înţelege ceea ce ni se oferă spre rezolvare, în energiile în care ne aflăm.
Suntem în anul 2012, s-au încercat tot felul de variante de viitor, de preziceri. Tot ce vine de la Tatăl este divin şi nu are nevoie de preziceri. Dacă ne aflăm în faţa ecuaţiei de an 2012 suntem siguri sau ar trebui să fim pentru că Dumnezeu ne-a oferit posibilitatea să parcurgem şi ecuaţiile anilor 2011, 2010, etc. Ne-a oferit posibilitatea să ştim rezolvarea, fiecare dintre noi am parcurs rezolvările anilor anteriori. Nu vi se pare ? Aţi uitat un an din cei peste care aţi trecut ? Nu cred !
Sunt sigur că toţi am venit aici, în ecuaţia anului 2012, cu lecţiile învăţate, pentru că cei care au plecat au înţeles că nu pot rezolva calculul 2012. Unii vor mai pleca, pe măsură ce metoda lor nu va coincide cu cea care să ducă la…ecuaţia anului 2013. Şi, uite aşa, din etapă în etapă, Dumnezeu, binecuvântat să fie în veci, ne dă posibilitatea ca fiecare să rezolve ecuaţia 2012 în felul său particular, după cum a rezolvat, tot particular, şi ecuaţiile anilor precedenţi. Nu contează metoda de rezolvare ci rezultatul final ! Dacă rezultatul se pliază pe iubire, respect, înlăturarea competiţiilor, pe compasiune, ecuaţia anului 2012 a fost rezolvată cu succes, dacă nu, apelăm la soluţiile divine care sunt lângă noi. Trebuie să învăţăm mai mult dar vom trece, vom trece clasa 2012 !

Privim o floare, ştim că este o floare, dar ca să o înţelegem trebuie să pătrundem fiecare etapă din evoluţia florii, inclusiv iubirea cu care a fost înconjurată fiecare etapă de dezvoltare.
Privim copilul nostru, ştim că este un copil, dar ca să îl înţelegem trebuie să ne amintim fiecare etapă din evoluţia lui, inclusiv iubirea pe care aţi adus-o ca aport în creşterea şi educaţia sa.
Privim situaţia noastră de viaţă, ştim că este o situaţie pe care trebuie să o rezolvăm, dar ca să o înţelegem, trebuie să adăugăm iubire fiecărei etape din care a fost creată.
Ne privim pe noi, în oglindă, ştim că suntem acolo, ne pipăim fiecare parte vizibilă a corpului, dar ca să ne simţim trebuie să înţelegem şi să pătrundem fiecare celulă în lumina iubirii divine. Tot corpul nostru este sfânt, nu există nici o celulă inutilă, pe care am vrea să o extirpăm, să o eliminăm, în faţa Înţelepciunii noastre.
În marele corp al Creaţiei nu există OM – Celulă, inutilă în faţa Înţelepciunii Divine şi de care Tatăl nostru să vrea să se dispenseze. Toţi suntem iubiţi la fel !
Vreţi să vindecaţi răni, fizice sau sufleteşti ? Trebuie doar să înţelegeţi etapa la care se află rana pe care vreţi să o vindecaţi şi din ce a fost alcătuită. Ecuaţia o rezolvaţi dacă aţi absolvit toate celelalte clase sau dacă vi se dezvoltă o cale de acces. Dacă nu, înseamnă că rana este de nivelul celui care o are şi numai el poate să o vindece, ca un „test de absolvire” al clasei în care se află.

Ne aflăm în anul 2012, în clasa 2012 ! Priveşte înapoi prieten drag al inimii mele şi adu în amintire celelalte clase pe care le-ai absolvit: 2011, 2010, 2019, etc. 
Priveşte filmul vieţii tale, al cursurilor pe care le-ai făcut aici, pe Pământ, alături de colegi, de soţie, de soţ, de copil, de bunică, de … Dumnezeu ! Nu-i aşa că este minunat prin ce ai trecut, chiar dacă au fost momente, unele reprobabile, care au fost necesare ca să completeze studiul tău !
Au fost ani când te-au dărâmat lipsurile financiare, când bolile au pus stăpânire pe corpul tău fizic sau al membrilor familiei, când plângeai fără să te vadă nimeni spunând că nimeni nu te înţelege, au fost ani când te gândeai că nu arăţi bine şi toţi te privesc cu subînţeles, când nu aveai un umăr pe care să te sprijini, au fost ani când te gândeai că este mai bine să…
Gata, au fost…totul a trecut, eşti aici, în anul 2012 ! Ai absolvit, Dumnezeu te-a binecuvântat pentru că te iubeşte şi a fost nevoie de toate acestea pentru ca tu să înţelegi… Acum priveşti ecuaţia ca absolvent, o înţelegi şi ştii şi cum se rezolvă !
Închide ochii…lumea pe care tu o ştii dispare într-o clipă, unde este totul, unde sunt visele tale, unde sunt…???
Cu ochii închişi şi în tăcerea gândurilor eşti doar TU cu EL, cu Tatăl, Preasfânt şi Preaplin de Iubire ! Te bucuri ? Ce ai să-i reproşezi ?
Eu aş spune: Doamne, Tată, tare mult m-ai iubit, tare mult ai luptat cu mine, tare mult ai permis să se întâmple celorlalţi din cauza mea, ca să ajung aici. Tare mult te iubesc şi îţi ofer în dar sufletul, facă-se voia ta sfântă, nu a mea, acum, la început de clasă 2012, clasă pe care aş vrea să o absolv cu…coroniţă, cu lauri !
Eu ştiu, Doamne Dumnezeule, Tată Preabun, Preasfânt şi Preaplin de iubire în inima mea şi în fiecare celulă a corpului meu că dacă eşti cu mine, nimic nu mi se poate întâmpla şi nimic nu mă poate atinge, în veacul vecilor, amin !
Mă bucur că sunt în clasă cu voi, în clasa 2012, prieteni dragi ai inimii mele !
Binecuvântaţi să fiţi în veci, amin !
Vlăduţ