luni, 12 iulie 2010

Iubeste-ti aproapele, Natura si Semenii !



Chiar şi viaţa voastră pământească, ce ar fi ea fără iubire? Ce sentiment cunoaşteţi voi mai presus de iubire? De ce vi se pare natura atât de frumoasă şi de încântătoare? De ce trezeşte muzica în voi sentimente atât de exaltate şi de sublime? Ce anume inspiră şi încălzeşte sărmana inimă care suferă şi plânge?
Venite din sferele spirituale invizibile, razele iubirii pătrund în natura voastră materială şi vă impulsionează să vă căutaţi unii pe alţii, să vă mângâiaţi reciproc, să vă îmbrăţişaţi, pentru a simţi astfel bătaia inimii celuilalt, care, la fel ca şi a voastră, reprezintă un imn de slavă închinat frumuseţii şi sfinţeniei.
Ce ar fi întreaga voastră lume vizibilă dacă nu ar exista această punte spirituală care uneşte toate fiinţele vii, care face legătura voastră cu Mine, care vă atrage către Mine, şi pe Mine către voi? Ce aţi fi voi fără iubire?
Acest sentiment beatific şi sacru este singurul care vă poate conduce dincolo de limitele universului vostru fizic, dincolo de stele, acolo unde vă aşteaptă, în starea sa perfectă de beatitudine şi pace eternă, Cel care v-a dăruit o scânteie din propriul Său Sine şi care nu doreşte altceva decât ca voi să înţelegeţi că fără iubire, lumea ar fi fost creată în zadar!
Priviţi această lume ca pe un spectacol spiritual, în care spiritele, unite în mii de forme, cântă împreună acelaşi imn de slavă: „Dumnezeu este iubire!”, indiferent dacă este vorba de o rază de lumină provenită de la o stea îndepărtată sau de viermele care se târăşte la picioarele voastre.
Da, eu sunt „Iubire”, Eu sunt „Spiritul” care a creat totul şi care susţine totul prin iubirea Sa.
Eu sunt Dumnezeu, Cel care a coborât cândva la voi, pe acest mic pământ, pentru a-şi realiza cea mai mare dintre lucrările iubirii şi smereniei Sale.
Da, Eu sunt Dumnezeu, Cel care, deşi Spirit Atotputernic, nu doreşte să fie singur în creaţia Sa.
Eu sunt acel Dumnezeu care doreşte să fie un Părinte şi să-şi vadă copiii în jurul Său, dispuşi să-i acorde iubirea lor necondiţionată, cu toată puterea Lui absolută!
Acesta este motivul pentru care nu încetez să vă reamintesc continuu acelaşi mesaj: „Nu vă uitaţi originea! Voi sunteţi fiinţele create de Mine, deci scântei spirituale! Urmăriţi prin acţiunile voastre să deveniţi demni de Mine, pentru a fi din nou copiii Mei!”
Acesta este mesajul pe care vi-l strigă toate cerurile şi toate profunzimile creaţiei Mele, ca să-l puteţi auzi oriunde v-aţi afla: „Iubiţi-l pe Dumnezeu mai presus de orice! Căci El este Iubire, El ne-a creat pe toţi pentru a iubi – şi numai pentru a iubi! Urmăriţi să deveniţi la fel ca El, pentru ca mesajul Lui să nu fie irosit!”
Acest apel răsună pretutindeni. Treziţi în inimile voastre sentimentul iubirii, încântaţi-L pe Tatăl cu iubirea voastră, inclusiv faţă de semenii voştri. Aceasta este dorinţa Tatălui vostru! Amin!
Secretele Vietii

vineri, 9 iulie 2010

Renuntati la Judecata...pe voi nu va judeca Dumnezeu !



Dacă vă regretaţi cu adevărat fapta sau intenţia, mulţumiţi-i Domnului cu o inimă plină de bucurie chiar pentru faptul că v-a judecat şi deplângeţi faptul că aţi putut uita – chiar şi pentru un singur moment – iubirea Lui infinită, părintească şi sacră, deşi soarele vă strigă în fiecare zi cu voce tare, de pe cer: ‘Copii, Tatăl vostru preasfânt şi preabun m-a creat pe mine pentru voi; recunoaşteţi iubirea Lui imensă pentru voi!’, iar luna vă strigă: ‘Copii, ascultaţi-mă, Tatăl vostru plin de iubire m-a creat pe mine de dragul vostru, pentru a vă fi paznic credincios şi companie constantă pe pământ, precum şi martor etern al necontenitei Lui iubiri faţă de voi!’ Iar stelele vă strigă: ‘O, copii, numărul nostru este infinit; în majoritatea noastră, noi suntem sori ai altor lumi îndepărtate, fiecare dintre ele corespunzând în parte naturii voastre, atât individual, cât şi în multiplicitatea lor. Iată, noi am fost create pentru voi, şi la fel întreaga infinitate! O, recunoaşteţi cât de sacru, de atotputernic, de mare, bun şi plin de iubire este Tatăl vostru!’
Iar întregul pământ vă strigă la rândul lui: ‘O, copii, ascultaţi-mă, eu însumi şi tot ceea ce port pe umerii mei sunt pentru voi! Eu vă port precum o mamă plină de iubire prin spaţiile infinite şi vă alăptez zilnic la sânii mei deschişi întotdeauna pentru voi; mă învârt şi mă rotesc continuu pentru ca voi să aveţi parte de zile şi de nopţi, şi astfel, la fel ca şi copiii atunci când se joacă, să vă puteţi odihni după o zi de activitate. O, copii, cine poate număra sarcinile nesfârşite pe care trebuie să le îndeplinesc eu de dragul vostru? Iată, toate acestea au fost aranjate în acest fel de către Tatăl vostru preasfânt şi preabun, numai datorită iubirii Lui infinite pentru voi!’
O, copii, întrebaţi apa, şi ea vă va răspunde la fel; întrebaţi văile şi munţii, şi ele vă vor spune aceleaşi lucruri. Întrebaţi iarba, plantele, tufişurile, copacii şi animalele, iar răspunsul va fi întotdeauna acelaşi. Da, fiecare picătură de rouă vă va demonstra cu claritate şi fiecare fir de praf vă va şopti la ureche că Domnul Dumnezeul nostru, Iehova, este Tatăl nostru plin de iubire şi a creat pentru noi toate aceste minuni izvorâte din inima Lui părintească numai pentru ca noi să ne putem completa educaţia, devenind astfel capabili ca, în iubirea noastră pentru El, să primim binecuvântări şi fericiri încă şi mai mari, care vor culmina cu cea finală: Viaţa eternă întru El!
O, copii, cât de bun este Tatăl nostru! Cum aţi putut să-L uitaţi chiar şi pentru un singur moment, şi asta pentru un motiv atât de lipsit de importanţă?!
Astfel, dacă doriţi să vă lepădaţi cu adevărat de neascultarea voastră, meditaţi şi descoperiţi cauza adevărată a acestei căinţe, căci altminteri ea este inutilă şi frivolă.
Noi ne-am născut cu toţii din Iubirea eternă, şi de aceea, suntem copiii aceluiaşi Părinte preasfânt care locuieşte de-a pururi în gloria şi sfinţenia Lui eternă, precum şi în iubirea Lui pentru noi şi a noastră pentru El. De aceea, iubirea Lui trebuie să însemne totul pentru noi. Căci numai prin şi întru iubire suntem noi copiii Lui, numai prin iubire ne putem închina noi Lui, recunoscându-L ca Domn şi Dumnezeu al nostru; numai prin iubire Îl putem recunoaşte şi ne putem apropia de El, şi numai prin ea putem trăi şi atinge în cele din urmă viaţa eternă.
Dumnezeu este inaccesibil în sfinţenia Lui, de necuprins în înţelepciunea Lui, nelimitat în compasiunea Lui, teribil în atotputerea Lui şi de-a pururi invincibil în forţa pe care o emană. Lumina Lui este Lumina tuturor luminilor, iar focul Lui Focul tuturor flăcărilor. În aceste forme, El este astfel de-a pururi inviolabil, fiind pentru noi un Dumnezeu străin, care nu ne doreşte şi ne respinge în permanenţă. Dar tot El este simultan şi Iubirea Supremă. Această iubire împacă Divinitatea, astfel încât Aceasta ajunge să aibă grijă de noi. Dacă îl iubim pe Dumnezeu, esenţa Lui divină se revarsă asupra noastră sub forma iubirii Lui pentru noi; El face din noi copiii Lui şi ni se revelează ca Părinte preasfânt, plin de iubire şi de compasiune, în tot ceea ce vedem cu ochii, pentru a-L iubi şi a ne bucura de El, atingând astfel în cele din urmă viaţa eternă şi libertatea supremă, întru care îl vom recunoaşte pe deplin.
Aşadar, copii, nu uitaţi Cine şi Ce este Dumnezeu, şi respectiv Cine şi Ce este Tatăl nostru preasfânt, şi acţionaţi în consecinţă! Amin!”
Casa Domnului - Lorber

vineri, 25 iunie 2010

Ghizii spirituali



Ghizii spirituali nu trebuie să întârzie progresul discipolilor lor printr-o pedanterie exagerată, care sufocă avântul spiritului. Dimpotrivă, ei trebuie să stimuleze cu orice preţ această aspiraţie a discipolilor lor, acomodându-şi pasul la viteza celor care progresează rapid, acţionând liber alături de cei liberi, folosind forţa în cazul celor puternici, răbdarea în cazul celor slabi, târându-i după ei pe cei indecişi şi insuflându-le curaj celor speriaţi!

vineri, 18 iunie 2010

RABDAREA - CALITATE DIVINA



După cum vezi, avem cu toţii nevoie de răbdare, mai presus de orice. Cel care deţine în inima sa această virtute vede întotdeauna fructele acţiunilor sale, în timp ce cel nerăbdător distruge de multe ori într-o singură clipă ceea ce a construit în zece ani.
Dacă o mamă vede iubirea copiilor ei pentru ceea ce este frumos şi sublim, dar inima ei devine prea nerăbdătoare, şi chiar enervată că aceştia nu înţeleg încă lucrul către care inima lor s-a îndreptat deja cu ardoare (întrucât minţile lor nu s-au dezvoltat pe deplin), - spune-mi, ce se va alege de dezvoltarea interioară a sufletelor acestor copii? Dar de spiritul lor?
La rândul lor, copiii se vor enerva, şi chiar îşi vor dispreţui mama în sinea lor, considerând-o neînţelegătoare şi respingând-o în inimile lor.
Pentru dezvoltarea interioară a copiilor ei o mamă are nevoie mai presus de orice de răbdare; fără aceasta, ea nu va creşte decât nişte sclavi şi nişte servitori, nu nişte oameni liberi şi nobili. Gândeşte-te atunci de câtă răbdare trebuie să dăm dovadă noi, cei aleşi de Tatăl ceresc să fim nişte indicatoare ale drumului corect, pentru a nu deveni (din cauza nerăbdării noastre) nişte obstacole în calea celor pe care ar trebui să-i ghidăm, îndepărtându-i astfel de scopul cel nobil şi viu.
La fel şi tu, dragul meu frate, urmăreşte să ai mai multă răbdare în misiunea pe care ai primit-o, şi nu te mai comporta precum mama cea oarbă, care preferă să îşi vadă copiii spărgând pietre decât admirând lucrurile frumoase care le desfată inimile, trezindu-le. În acest fel, te asigur că munca ta va fi încununată de succes.
Casa Domnului

joi, 17 iunie 2010

PACEA SA FIE CU VOI !



Dacă cineva Mă cinsteşte cu mâna sa, mâna îi va fi binecuvântată în tot ce va face. Dacă Mă cinsteşte cu picioarele sale, acestea nu vor mai întâlni pietre în calea lor. dacă Mă cinsteşte cu trupul său, acesta va fi binecuvântat şi nu va mai cunoaşte durerea fizică. Dacă Mă cinsteşte cu gura sa, aceasta va fi binecuvântată şi toate naţiunile îl vor lăuda. Dacă Mă cinsteşte cu ochii săi, nu va mai vedea niciodată moartea. Dacă Mă cinsteşte cu urechile sale, acestea nu vor mai auzi vreodată zgomote neplăcute, ci numai sunete armonioase, care îi vor desfăta spiritul. Dacă Mă cinsteşte cu întregul său cap, inclusiv cu măduva spinării, va fi binecuvântat cu o mare înţelepciune. Dar cel care Mă va cinsti în inima sa este singurul care Mă va cinsti cu întreaga sa viaţă, căci el Mă va cinsti cu iubirea sa, iar aceasta este singura viaţă reală; iar cel care Mă va cinsti cu întreaga sa viaţă va fi binecuvântat cu viaţa eternă izvorâtă din Mine, Tatăl cel bun, cel sfânt şi cel preaplin de iubire!

De aceea, cinstiţi-Mă întotdeauna în inimile voastre, iar viaţa eternă vă va aparţine de-a pururi, căci inimile voastre vor fi pline cu unica esenţă a vieţii eterne, respectiv iubirea Mea atotputernică şi pură.
Eu nu pot fi binecuvântat de mână, de picioare, de corp, de gură, ochi sau urechi, ci numai de inima pură umplută de iubirea Mea sacră.
Pe de altă parte, cel care Mă va binecuvânta cu o asemenea inimă, dar Mă va binecuvânta simultan şi cu mâinile, picioarele, gura, ochii şi urechile sale, cu întregul său cap şi cu corpul său, ba chiar cu întreaga sa putere, va fi binecuvântat la rândul său de Mine din toate punctele de vedere pentru viaţa eternă.
Cel care nu doreşte să Mă binecuvânteze decât parţial va fi binecuvântat la rândul lui, dar tot parţial.
Aşadar, rămâneţi de-a pururi cu iubirea şi veţi primi întotdeauna, din abundenţă, binecuvântările Mele. Dacă în inimile voastre va încăpea şi altceva decât iubirea pentru Mine, binecuvântarea pe care o veţi primi va fi la fel de impură ca şi iubirea voastră.
Adevăr vă spun, copilaşii Mei: Eu, Tatăl vostru, nu am nevoie de ofrande şi de servicii religioase pentru a fi slujit, căci sunt suficient de atotputernic pentru a face singur orice serviciu doresc, aşa cum am realizat întreaga creaţie încă de la începuturile eternităţii, fără ofrande şi fără servicii religioase.
Dacă doriţi să îmi slujiţi, slujiţi-vă între voi în numele iubirii Mele părinteşti, şi veţi deveni astfel adevăraţii slujitori ai lui Dumnezeu.
Dacă cineva doreşte să-Mi aducă un sacrificiu, să-Mi sacrifice inima sa. Unica ofrandă pe care o doresc de la el şi care mi face plăcere este iubirea sa pentru Mine.
Acum ştiţi tot ce aştept de la voi. Respectaţi întotdeauna dorinţa Mea şi acţionaţi în consecinţă, iar viaţa eternă va ţâşni din voi ca un torent, alungând de-a pururi moartea! Amin.
Casa Domnului

marți, 15 iunie 2010



Viaţa adevărată, liberă şi nepieritoare, este ca un fruct pe deplin copt, în timp ce viaţa fizică este ca un fruct necopt.
În cazul fructului copt, miezul şi seminţele au devenit libere şi ferme, iar învelişul exterior poate fi eliminat fără ca miezul cel viu să sufere sau să fie distrus, căci el a absorbit deja întreaga viaţă şi nu mai este conştient de moarte, ci numai de viaţa dinlăuntrul lui, cu care a devenit una. El nu se mai identifică cu masa cărnoasă din exterior, care se poate desprinde de el fără a-l afecta în nici un fel.
Cât de diferit stau însă lucrurile cu fructul necopt, în care masa exterioară cărnoasă continuă încă să fie unită cu miezul interior, ducând împreună o viaţă slabă, astfel încât dacă învelişul exterior este afectat, miezul poate fi distrus cu uşurinţă!
De aceea, cu toţii ar trebui să aspiraţi către deplina maturizare spirituală, care nu se poate petrece decât atunci când spiritul lăuntric se desprinde de toate firele care îl leagă de dorinţele trupului său.
Cel care reuşeşte acest lucru devine stăpânul perfect al vieţii.
La fel cum fructele nu se pot coace însă decât cu ajutorul căldurii soarelui, nici voi nu veţi putea deveni maturi din punct de vedere spiritual decât cu ajutorul căldurii iubirii Mele, aşezată de Mine în inima voastră. 
Casa Domnului - Lorber

duminică, 6 iunie 2010

IUBIRE SI LUMINA !

PACEA SA FIE CU VOI, IMPARATIA DOMNULUI DUMNEZEU ESTE APROAPE !
BINECUVINTATI SA FITI TOTI CEI CARE PRIVITI ACEST ALTAR SI PACEA SA COBOARE IN CASELE SI INIMILE VOASTRE !
ASA SA FIE, AMIN, AMIN, AMIN !