TEMEŢI-VĂ DE VOI INŞIVĂ !

Binecuvântaţi să fiţi şi spiritele voastre să îşi dea seama cine sunt !

Nu răspundeţi la FORŢĂ cu forţă şi răspundeţi la PACE cu pacea voastră!

Istoria ar fi fost alta dacă se ţinea cont de cele de mai sus şi fiecare avea în interior teama de el însuşi.

Temeţi-vă de ceea ce pot vedea ochii voştri şi de ceea ce-i lăsaţi să vadă!

Temeţi-vă de ceea ce ar putea auzi urechile voastre şi de ceea ce le lăsaţi să audă !

Temeţi-vă de ceea ce ar putea mirosi nasul vostru şi de ceea ce-i permiteţi să miroasă !

Temeţi-vă de ceea ce ar putea gusta gurile voastre şi de ceea ce le permiteţi să guste !

Temeţi-vă de ceea ce atingeţi şi de ceea ce permiteţi să se atingă de voi !

Temeţi-vă de ceea ce gândiţi şi de ceea ce simţiţi că gândesc cei din jurul vostru !

Temeţi-vă să vă lăsaţi mintea liberă să inventeze idealuri şi lumi noi !

Temeţi-vă de mesajele pe care le emiteţi şi de cele pe care le percepeţi !

Temeţi-vă !

Dacă intervine relaxarea în tot ceea ce faceţi veţi inventa GURU care să vă conducă…e mai lejer !

Dacă intervine relaxarea în tot ceea ce faceţi veţi aştepta ca alţii să va arate drumul spre Sinele Vostru Divin !

Dacă intervine relaxarea în tot ceea ce faceţi veţi căuta răspunsurile oriunde în jurul vostru numai în interiorul vostru…NU !

Dacă intervine relaxarea în tot ceea ce faceţi viaţa voastră va fi a celorlalţi, nu a voastră !

Dacă MINTEA ar tăcea o secundă, dacă ar uita tot ce i-aţi dat să înveţe, dacă ar uita tot ce a reţinut de le ceilalţi când era relaxată, unde ar fi lumea voastră, cu grupurile voastre, cu GURU pe care l-aţi ales, cu iniţierile voastre, cu…totul din jurul vostru ?

E greu, aşa este ! Aţi muncit atâta să vă identificaţi cu…VOI !

Binecuvântaţi să fiţi în veci pentru toate darurile voastre şi cel mai mare dar al vostru este modul în care vă definiţi, AICI şi ACUM.

TOT ce a fost, ESTE şi VA FI este creat deja, TOTUL, NOI doar alegem din infinitatea de LUMI pe cea pe care vrem să o trăim. Dacă nu ar fi creată VARIANTA pe care o alegem în fiecare secundă…nu ar exista ALEGEREA.

Mulţumesc pentru că existaţi !

Vlăduţ

TRĂIEŞTE...DOAR ATÂT !!!

Binecuvântat să fie Dumnezeu pentru toate darurile sale, în veci, Amin !
Fraţii mei, dacă aţi şti ce faceţi mîine, în fiecare ora, în fiecare secundă, cu ce plăcere şi trăire interioară intensă o să mai aşteptaţi să răsară soarele?
Dacă ştiţi că peste un ceas vă întâlniţi cu sora , cu fratele, cu colegul de serviciu, cu ce plăcere şi trăire interioară mai aşteptaţi clipa ce va să vină?
Trăim clipe frumoase de profunde transformări, toate obiceiurile noastre se dau peste cap, se schimbă, Pământul se schimbă! Dacă le-am şti pe toate din timp, cum vom mai trăi fiecare transformare?
Adevăr vă spun eu vouă, minunat este harul Domnului când se revarsă peste o inimă primitoare!
Trăim în nu ştiu ce dimensiune, 3D, etc., o părere unanimă şi experimentată, pentru care au fost scrise multe trăiri şi cărţi cu axiome.
Vom merge în 4D sau în 5D, aşa cum prevăd înţelepţii noştri evoluţia noastră. Ne vom transforma în Lumină! Ni se explică, tot de către înţelepţi, cum este în 4D şi 5D, să ne pregătim, să ştim ce va să vină.
Dar...uităm să trăim aici şi acum!!!
De ce nu vă întrebaţi, ca la începutul vorbelor mele, dacă ştim ce este în 4D sau 5D, cum suntem avertizaţi de înţelepţii şi profeţii actuali, cu ce intensitate interioară mai trăim clipa...când vom ajunge în dimensiunile previzionate ???
Lămpaşele trebuie să fie veşnic aprinse căci nu ştim când vine mirele! Mirele vine aici şi acum, nu în 4D sau 5D, dimenisuni vestite de către maeştrii noştri actuali !
Dar, dacă trecem toate testele de Iubire, acum, de ce nu ne-ar binecuvânta Dumnezeu şi nu ne-ar face o surpriză...să ne ducă în dimensiunea 7D???
Ar da peste cap toate previziunile actuale !
Trăiţi clipa de acum şi împărţiţi Iubire tuturor pentru că noi trăim aici, Dumnezeu are nevoie de noi aici!!!
Şi noi de El, binecuvântat să fie în veci pentru toate darurile sale !
Staţi liniştiţi, nu sunt vorbele mele, sunt ale Lui !
Vlăduţ

DACA DUMNEZEU AR VORBI...!!!

Semnele sunt peste tot, gandurile ne vorbesc, in jur se intampla lucruri minunate.
De multe ori cerem ajutorul divin si il rugam pe Dumnezeu sa ne vorbeasca. Nu o face !
"Multumiti Cerului in fiecare secunda ca nu va vorbesc. Daca as vorbi pe limba voastra in fiecare moment ar trebui sa va fac un repros si nu stiu daca v-ar conveni !!! Asa, mai bine, simtiti mult si traiti !!!"
Binecuvantat sa fii in veci, Dumnezeule, pentru toate darurile tale ! Intelepciunea ta este fara de margini !
Nu iti cerem nimic, nu avem nevoie de nimic decat de tine, pentru ca daca te avem pe tine avem TOTUL, in veci, amin.
Bucurati-va...!!!
Vladut

OMUL...

OMUL ESTE ACEA PARTE A CREATORULUI CARE POATE FI SLUJITĂ FIZIC, CARE POATE FI VENERATĂ ÎN PLAN FIZIC !!!
IUBEŞTE APROAPELE TĂU CA PE TINE ÎNSUŢI ŞI FĂ CELUI DE LÎNGĂ TINE CEEA CE ŢI-AR PLĂCEA SĂ ŢI SE FACĂ ŢIE !
PUNCTUL CULMINANT ESTE APROAPE...

UNELE LUCRURI DEPIND DE NOI, ALTELE, NU !

Dintre toate lucrurile care sunt pe lume, unele depind de noi, iar altele nu.

Cele care depind de noi sunt opiniile noastre, mişcările noastre, dorinţele

înclinaţiile şi aversiunile noastre – într-un cuvânt, toate acţiunile noastre.

Cele care nu depind de noi sunt trupul, bunurile, reputaţia, demnităţile, într-un

cuvânt, toate lucrurile care fac parte din acţiunile noastre.

Lucrurile care depind de noi sunt libere prin natura lor, nimic nu poate să li se

opună sau să le oprească; cele care nu depind de noi sunt sclave, slabe,

dependente, supuse miilor de obstacole şi inconveniente, cu totul străine de

noi.

Aminteşte-ţi deci că, dacă tu consideri libere lucruri care prin natura lor sunt

sclave şi proprii ţie pe cele care depind de altcineva, vei întâmpina la fiecare

pas obstacole, vei fi rănit, tulburat şi te vei plânge de zei şi de oameni, în timp

ce considerând al tău ceea ce-ţi aparţine de drept şi străin ceea ce e al altcuiva,

nimeni nu te va obliga să faci ceea ce vrei, nu te vei plânge de nimeni, nu vei

acuza pe nimeni, nu vei face nici cel mai mic lucru împotriva ta însuţi, nimeni

nu-ţi face vreun rău şi nu vei avea niciun duşman, căci nimic rău nu ţi se

va întâmpla.

Dacă aspiri deci la bunuri atât de importante, aminteşte-ţi că pentru a le

dobândi nu trebuie să munceşti puţin şi că, în ceea ce priveşte lucrurile

exterioare, trebuie să renunţi la ele complet, iar pe altele să le amâni. Căci

dacă încerci să le împaci pe toate, urmărind şi aceste bunuri şi bogăţia şi

demnităţile, e posibil să nu le obţii pe acestea din urmă pentru ca ţi le-ai dorit

pe celelalte, dar cu siguranţă nu vei reuşi să dobândeşti acele bunuri, singurele

care ţi-ar putea aduce libertatea şi fericirea.

Astfel, în faţa oricărei năluciri dureroase, fii pregătit să spui: “Nu exişti decât

în imaginaţia mea, nu eşti ceea ce pari.” Apoi, examineaz-o cu atenţie,

aprofundeaz-o şi, pentru a o sonda, serveşte-te de regulile pe care le-ai învăţat,

mai ales de prima dintre ele, de a şti dacă lucrul care îţi dăunează face parte

dintre cele care depind de noi, sau din celelalte; şi, dacă e din cele care nu stau

în puterea noastră, spune-ţi fără să şovăi: “Asta nu mă priveşte”.

EPICTET

Viaţa fericită este bucuria de adevăr !

Aşadar, nu este sigur că toţi vor să fie fericiţi, fiindcă cei care nu vor să se bucure de Tine, singura viaţă fericită care există, nu vor în nici un caz viaţă fericită. Dar oare toţi vor aşa ceva? Însă, pentru că trupul pofteşte împotriva Duhului, şi Duhul pofteşte împotriva trupului, pentru ca acestea să nu facă ceea ce vor ele, ei decad în ceea ce pot, şi se mulţumesc cu acest fapt deoarece lucrul pe care nu sînt în stare să-l facă nu şi-l doresc atît de mult cît ar fi îndeajuns ca să-l poată face.

Eu, unul, aş vrea să-i întreb pe toţi dacă ei preferă să se bucure mai mult de adevăr decît de minciună. Dar, pe atît nu ezită să spună că preferă să se bucure de adevăr, pe cît nu pregetă să afirme că vor să fie fericiţi. Într-adevăr, viaţa fericită nu este altceva decît bucurie de adevăr. Căci aceasta este bucuria de Tine, Cel Care eşti adevărul, o, Dumnezeule al meu, frumuseţea mea, salvarea feţei mele, Dumnezeule al meu. Toţi vor această viaţă fericită, această viaţă, care este singura fericită, toţi o vor toţi vor bucuria de adevăr.

Am cunoscut în mod direct în viaţa mea numeroşi indivizi, care voiau să-i înşele pe alţii dar n-am văzut pe nimeni care să-şi fi dorit să fie el cel înşelat. Deci, unde au cunoscut ei această viaţă fericită dacă nu acolo unde au luat cunoştinţă chiar de adevăr? Căci ei, dacă într-adevăr nu vor să fie înşelaţi, iubesc în mod sigur adevărul. Ba chiar şi atunci cînd iubesc viaţa fericită, care nu este nimic altceva decît bucurie de adevăr, ei tot adevărul îl iubesc pînă la urmă. Şi de bună seamă că nu l-ar iubi dacă, în memoria lor, n-ar exista o anumită cunoaştere a lui.

Prin urmare, de ce nu se bucură ei de aceasta? De ce nu sînt fericiţi?

Nu sînt fericiţi pentru că sînt mai ancoraţi în ceea ce îi face pe ei mai curînd nefericiţi decît în adevărul acela de care de-abia, de-abia îşi mai amintesc.

Fiindcă în oameni lumina este şi pe deasupra şi măsurată. N-au decît să meargă, dar să nu-i prindă întunericul.

Dar de ce adevărul naşte ură şi de ce Omul Tău, cel care a predicat adevărul, a devenit pentru ei un duşman, de vreme ce viaţa fericită, care nu este altceva decît bucurie de adevăr, este totuşi iubită? De ce, dacă nu pentru că aşa este iubit adevărul, încît aceia care iubesc altceva, ar dori ca ceea ce ei iubesc să fie adevărul. De ce îl iubesc, deci, dacă nu pentru faptul că ei nu acceptă să fie înşelaţi, nu vor să fie dovediţi că sînt falşi?

Rezultă clar de aici că ei urăsc adevărul din cauza acelui lucru pe care îl iubesc în locul adevărului. Ei iubesc adevărul, însă numai atunci cînd acesta luminează, şi îl urăsc ori de cîte ori el îi acuză. Căci, datorită faptului că nu vor să fie înşelaţi, ci vor numai să înşele, ei iubesc adevărul, cînd acesta se arată pe el însuşi, şi îl urăsc atunci cînd îi arată pe ei. Şi de aceea el le va da răsplată faptul că toţi cei care nu vor să fie daţi în vileag de către el vor fi daţi în vileag chiar atunci cînd nu vor şi cînd el, adevărul, nu va fi vizibil pentru ei. Ei bine, aşa este, chiar aşa este

sufletul omenesc, chiar aşa de orb şi de îndărătnic, de urît şi de nedemn: vrea să stea ascuns, dar nu vrea să i se ascundă ceva.

În mod paradoxal, lui i se acordă şansa de a nu i se ascunde adevărul, dar adevărul însuşi să-l ascundă pe el. Totuşi, chiar şi aşa, în timp ce este nefericit, el încă mai doreşte să se bucure de cele adevărate mai mult decît de cele false. Prin urmare, va fi fericit dacă, nefiind împiedicat de vreo dificultate, se va bucura de adevărul însuşi, singurul prin care toate sînt adevărate.

Sfîntul Augustin - Confesiuni

CREATORUL REPREZINTA TOTUL

Ce senzatie, ce Pace nedefinita, o Pace care doar exista, o Pace din care rasare Totul si in care se intoarce Totul. Urci permanent si nu stii unde ajungi, doar urci. Pe masura ce urci, Pacea te invadeaza, te uiti in jur si toate ale Gandirii tale au disparut.

            Te intrebi, unde sunt obiceiurile mele, unde sunt initierile mele, unde sunt Scarile cu care am urcat, unde a disparut Scara pe care urc iar ACASA, cand te apropii...dispar si Intrebarile, nu mai ai nimic.

            Esti o molecula a Creatorului care intregeste Creatorul, care-l diversifica, care-l compune, care-l dezvolta.

            Ai lasat bagajele la intrare si ai facut primul pas in Noua Energie...care este atat de veche...nedefinita, in cele din urma.

            Pestii se misca in apa, acolo este mediul lor, dar nici nu-si dau seama de lucrul acesta, este ceva obisnuit, se zbat doar dacă-i scoti din mediul lor, din Viata lor.

            Noi, voi, ei, ele...UNUL de fapt, ne-am miscat, de cand am aparut ca energie, in Tatal si nici nu ne-am dat seama de asta, am considerat ceva obisnuit, am luat ca atare toate Darurile Divine, le-am considerat obisnuite, normale.

            Cand am fost aruncati in Inalturi si am primit alte daruri, am considerat...ca este tot normal, asa trebuia sa fie.

            Pe masura ce am urcat la Tatal, purul si Inefabilul, am tot adunat in valiza de calatorie tot felul de nimicuri...era Normalul nostru.

            Am adunat Grupuri de Energie cu care rezonam, ziceam noi, am adunat biblioteci de carti, unele folositoare altele...pentru orgoliul nostru, am adunat Initieri....puneam palmele si ne rugam pina se intimpla ceva...care pina la urma tot se intimpla, am adunat Vesminte de tot felul...de cersetor, de bogat, de initiat, de credincios, de mergator la biserici si catedrale, de familist, etc., am adunat....ce mai stiti voi, noi, ei, ele...UNUL.

            SUS, la Tatal, am fost intimpinati...chiar de el...Omniprezentul si Omniscientul, care ne-a spus cu lacrimi in ochi...Ïn sfirsit...ai ajuns! "

            "Dar de ce ai ajuns asa de greu...Minune din Minunea Mea?

            "Tata, am avut mult bagaj, la fiecare etaj, dimensiune, la care urcam, mai adunam ceva, ceea ce credeam ca este necesar, pentru mine, pentru Sufletul meu, ceva care sa ma ajute sa ajung la Tine! Dar, observ ca mai mult mi-a ingreunat drumul!

            "Adevar, adevarat iti spun eu tie, adevarat va spun eu voua, EU SUNT acelasi in fiecare loc in care tu considerai ca este o dimensiune, o treapta spirituala, dar nu ma simteai din cauza grijilor de a cara bagajele cu lucruri...pe care tu le considerai folositoare.

            "Ce fac cu toate astea Doamne, asta este Viata mea, este tot ce ma defineste, este pozitia mea in Societate, sunt Titlurile mele, sunt Diplomele mele de Mare Maestru? "

            "Trimite-le inapoi la cei care vor avea nevoie de ele sau cel putin asa vor crede in acel moment, AICI si ACUM nu ai nevoie de nimic decat de Vesmintul Tau de Lumina, pe care l-ai purtat tot timpul dar nu ti-ai dat seama de el. Vesmintul de Lumina te-a facut sa te simti in Tatal, nu bagajul pe care l-ai adunat.

            AICI, ACASA, nu-i nevoie de initieri, nu-i nevoie de carti, nu-i nevoie de maestri. ACASA ai TOTUL, aveai si inainte dar credeai ca acolo de unde vii...nu este TOT ACASA, ai separat Lumile, aia este a Ta iar asta este a Mea. Ti-ai dat seama tirziu dar totusi suficient de devreme sa te bucuri, cu toata fiinta ta de lumina. Lasa Vesmintul de Lumina liber, nu-l acoperi cu hainele Materiei, acelea nu-ti aduc sclipirile divine, acelea nu fac decat sa iti acopere adevarat fiinta a ta, fiinta din fiinta Tatalui.

            La Inceput ati avut TOTUL, si ACUM aveti TOTUL, nu ati constientizat acest fapt si ati acoperit TOTUL cu ambalaje sclipitoare dar...ale Lumii Materiale.

            Ati vrut sa savurati Esenta Divina in ambalaj sclipitor al Lumii Materiale.

            Esenta Divina sclipeste de-ti ia ochii fara ambalaje.

            Dezveleste-ti Vesmintul de Lumina, da-ti hainele Lumii Materiale jos si straluceste asa cum esti de fapt.

            Arunca bagajele care te ingreuneaza in drumul spre Lumina!

            Vino in bratele mele, Fiu al meu, binecuvintat sa fii TU si numele tau in Cer si pe Pamint!"